Second Life audiobook

I had no intention of reading this book as most of my friends who are into thrillers, (which I love), dissed it, giving it 1-2 star ratings. But then my friends who are not that into thrillers, but like good fiction, started to read it and they were giving, for the most part, ratings of 4 stars. One friend, who loves both thrillers and nonthrillers gave it 5 stars! At that point I was strongly encouraged by a couple of Goodreads friends to see for myself what this book is all about. I now thank them for doing so as, surprisingly, I found Second Life to be a compelling read that I finished off in 3 days (very fast for me).I can see why some readers would give this book 1-2 stars. It is not pacy like most thrillers; it is more of a simmering stroll. There is not action from page 1. In fact, there isn’t that much physical action at all. Some could call it boring, especially the first two thirds of the book. There is a great deal of contemplation in this tale, something some thriller fans have little patience for. Another reason people may not like the book is that the protagonist, Julia, will not appeal to everybody and many may consider her weak or just plain stupid. Since this is Julia’s story, this is not a good thing.So why did I like this novel? This story is complex, and it is highly, if not totally, character-driven. My absolute favorite type of book is a strong character-driven crime/suspense/thriller novel. And while I can see Julia turning off a lot of readers, as she certainly isn’t role model material, I felt I understood her and why she did the things she did. Thus we connected. This woman has a good life, yet when her sister was murdered, she could not control her overwhelming need, no matter what, to bring closure to the case, which had become cold in the hands of the French police. This becomes more understandable when we learn she is a recovered/recovering alcoholic. We also find out other things that in context with what I just mentioned clearly demonstrate Julia has an addictive personality. Falling under the control of her addictions, she does things that most reasonable people would not do, given all there is to lose in the process. There are several provocative themes running through Second Life. We are given an eye-opening look at the dangers of the cyberworld. Really quite frightening. Another prominent subject is whom can we trust implicitly? Our spouse? Our lover? Our best friend? Our siblings? Who? Anyone? No one? And again, we are shown how an addictive personality can take one down a road no one wants to go. It becomes clear that addiction trumps intelligence, addiction trumps judgment.There are differing opinions on the ending of Second Life. I came to that last paragraph and was dumbfounded. But after thinking about it, I do think Mr. Watson ended the tale the only way it could have ended.The only things I didn’t like about the story were the reliance on coincidence once or twice for plot purposes and a couple of the twists that felt a little improbable to me.I was intrigued, mesmerized, and yes, thrilled by Second Life. It’s not for everyone. But if you like great character-driven fiction and slow-burning psychological thrillers, this one’s for you. If still in doubt, check it out for yourself. I’m glad I did.

Psst...this is a really good thriller! I know, the ratings look just okay, but I noticed many wanted to like the main character, didn't finish, or wanted action from the opening pages.What this is, is a smart thriller. The beginning gave me a solid background, as Watson takes his time bringing me into the heart of his main character, Julia.Julia has suffered a great loss and grief takes her to indescribable places. From personal experience I can say, grief is all-encompassing, it can change how a person thinks, feels, and behaves, especially during the early stages. One can focus on healing, or blame. Hate, or love. And here, Watson has chosen to take us down the darkest of all paths, grief combined with guilt.I felt understanding why Julia acts as she does was essential. Aren't we all filled with light and dark? It's all to easy to take a peak down the wrong road. In Watson's story, Julia does exactly that and before she knows it is in way over her head. The events that follow had me reading at breakneck speed, one twist after another. The answer seems obvious, but is it? Really liked this one!

O. M. F. G.! This book f..ked up my mind! I just can't even... Was very close to be a 5⭐ read, but that ending! Man!!! Watson, why did you let us like this?! You should have write 10 more pages, no more. 10! When l have reached the end, I was like: "what the hell, am l missing some pages or what?!" Don't get me wrong though, the end was 😍 it's just that was kinda too short. Those of you who have read this book, know what I'm talking about. Man!...

4.5 starsFrom the author of Before I Go to Sleep, comes a novel of death and discovery. When Julia hears of her sisters death in Paris, she feels a mixture of relief and loss. Julia had adopted Kates son when it became obvious her sister could not provide the stable environment he needed. But lately Kate had been demanding to return of her teenage son. The bittersweet relief of her sisters death is only momentary, and Julia begins to doubt that the death was an accident. Gaining access to Kates online activity, she stumbles across the world of online dating and the ability to lead a second life. Soon she is hooked. The excitement of secret online liaisons becomes addictive and common sense is thrown out the window. But how long can one maintain a double life before someone gets hurt?This book seems to have a bit of the 'Gone Girl effect' about it. You either love it or hate it. I think the main reason for the way people feel about a character. Some readers cannot enjoy a book where they feel uncomfortable with the protagonist, others need a more defined line between a 'nice' person in a novel and a 'distasteful' one. I tend to go with my gut instincts and if I find myself turning the pages with great speed, it means I'm going along for the ride. The whole concept of a second life has become more common with the accessibility of the internet in all of our lives. While, years ago, people had to place adverts in specialised magazines or be part of secret networks of similar minded folk, now anyone can just click a button and become whomever one wants. The current Graham Dwyer trial, in Ireland, has shown how easy it is to lead two lives independent of each other. In SJ Watson's novel he shows how a middle aged, respectable mother and wife can slip so easily into a new role. The role of a sexy, single, adventurous woman who is up for anything. One day a week Kate can escape the mundane and ordinary life she has led for years and return to her pre-marriage days of drink and drug fueled excitement and sexual abandonment. Her sleuthing into her sister's life has opened a Pandora's Box and she is soon sucked in...Kate is not a character that many women are going to like. Once she begins her online journey, she appears to become two very different people. One is traditional and stable, the other is fiesty, brave and open to fantasy. However, if the novel is read with attention, the cracks in her personality are there before her online dalliance. She has had addiction issues in the past, lived another life in Berlin before returning the UK to marry Hugh, a successful consultant surgeon. The second life that she embarks on may not have been very far under the facade of her existing one. The first half of the novel is a little slow, as we learn of the connections between Julia, Kate, Hugh and Connor. There are extra characters too, like Julia's best friend (who is surplus to requirement about two thirds into book) and Kate's roommate, Anna, who helps knit together the last few months of the dead girl's life. Text messages, secret phone calls and virtual sex are all part of the bigger picture and the reader is sucked into the heart pounding encounters of Kates new world. Fantasies become reality and the book takes on a new pace and atmosphere. It moved from an average psychological thriller to a deeper, more intense read that had me hooked. You don't have to agree with characters, or even like them much, to make a book a winner. Like a roller coaster that makes you feel queasy, this book will have your blood pumping with part shock and fear and the need to discover more, climb up that steep slope that inevitably drops down, with massive speed, on the other side. Be brave, enjoy the ride, and look at each person you meet at the school gates or supermarket with the knowledge that everyone has inner thoughts...

The 2nd and much anticipated novel by author S.J.Watson. I was slightly put off by the other reviews I read on Goodreads regarding this book but I found this book got better as I made my way through it. Well before the end I was impelled to continue reading whenever possible to find out what was going to happen. Maybe in reflection it is not to the same very high standard as his first novel but I found it a very good read.

Una. Dintre. Cele. Mai. Bune. Dumnezeule mare, am citit cartea asta și, vă jur, sfârșitul acela, ah, sfârșitul acela, Doamne, ce chin, ce tortură, ce neeervi, pur și simplu m-a ucis. Mi-am dat seama: îmi place la nebunie de Watson. Îmi place afinitatea sa pentru personajele feminine - pe care, apropos, le creează foarte bine, le conturează cu o măiestrie aparte și cu predilecția unui pictor (eh, să zicem) puțin cam nebun. Dar, drept să vă spun, la cât de nebună este și acțiunea sa (chiar dacă începe puțin cam greoi, pe maniera „hai-să-mai-tragem-de-niște-pagini”), asta nu deranjează prea mult - de fapt, nu deranjează chiar deloc. M-am îndrăgostit de scriitura lui S.J. Watson încă de la primul său roman de debut, apărut tot la Editura Trei, Înainte să adorm (recenzia AICI). Încă de la acel roman am putut observa faptul că autorul dorește, în maniera sa proprie, să dea peste cap cititorul. Să-l minuneze. Să-l facă să țipe. Să-l facă să simtă povestea și să-l integreze în paginile romanului său. Și, da, mi-am dat seama: la Watson, scriitura e alcătuită din existențe, din existențe pe care el, cu talentul său, le integrează în propria sa manieră de a crea. Watson e ca o Cola: toarnă sucul în pahar, iar de-aici, cam cinci sute de pagini, vei simți efervescența acestui suc - a se înțelege, bei sucul dar tot nu reușești să-ți stăpânești setea. Setea de personaje. Setea de acțiune. Setea de NEBUNIE! Oh, da, are Watson dintr-asta cât se poate! Bun, o să vorbesc puțin și despre roman, dar n-o să dezvălui prea multe din el - ar fi total prostesc. Second life (cât mă bucur că au păstrat titlul inițial - ar fi trebuit să facă asta și pentru Still Alice - Tradus, tot la Editura Trei, Altfel... și totuși Alice) ne spune povestea lui Julie, o mamă devotată, fostă alcoolică, ceva de genul, oricum, un personaj pe care ori îl iubești, ori îl urăști. Cale de mijloc nu prea este, dar să zicem că, la un moment dat, ajungi să oscilezi între aceste două stări. Eu, unul, am ales s-o urăsc undeva pe la mijlocul cărții, să fiu indiferent pe la începutul ei, dar spre sfârșit, vai, spre sfârșit, am simțit toată acea teroare a emoțiilor, acele furnicături din vârful degetelor care țin paginile, n-am putut să fiu indiferent în continuare, n-am putut s-o urăsc, i-am dat creditul meu, am susținut-o, am trăit lângă ea și i-am simțit inima bătând undeva odată cu paginile care îmi ștergeau degetele pline de transpirație - metaforic, zic. Bun. Un dezechilibru al vieții ei deja dezechilibrate se produce în momentul în care află că sora ei, Kate, din Paris, a fost ucisă brutal în mijlocul nopții, undeva pe o stradă. Bum! Iar, de aici, fraților, începe nebunia. Cum ar fi de așteptat - deși Julie nu are tocmai cel mai dezvoltat spirit justițiar - ea pleacă la Paris, regulat, întorcându-se înapoi acasă de fiecare dată, la Londra. Toate bune și frumoase, caută ea ceva piste, mai speculează, mai se plânge de poliție că nu face nimic, pam, vorbește cu Anna, prietena cea mai bună a lui Kate. Anna este personajul cheie - care, de asemenea, la un moment dat devine „personajul-lacăt” (o să vedeți voi de ce). De la Anna, Julie află că sora ei nu era tocmai așa cum credea ea că este, ci că avea unele fetișuri - să le zic - bizare, întâlnindu-se cu străinii de pe internet, de pe diferite site-uri de socializare, doar pentru interesuri sexuale (zic doar, pentru că de cele mai multe ori astfel de întâlniri nu mergeau mai încolo de plăcerea trupească). Buuuun! Și acțiunea pornește în momentul în care Julie află parola unui cont de socializare pe care obișnuia Kate să-și petreacă timpul, intră, caută, cercetează și, hopa, este contactată de un necunoscut. Crezând că el ar putea fi eventualul ucigaș, intră în vorbă cu el. Și, astfel, se prinde într-o horă nebunească în care trebuie să joace până când va fi amețit de tot, riscându-și propria viață.(...) Dar n-am primit niciun mesaj; nu s-a răzgândit, și nu sunt dezamăgită. Simt că viața mea a căpătat un fel de elasticitate; viitorul e necunoscut, dar pare maleabil, flexibil. A devenit mlădios, de unde până acum părea dur și rigid ca sticla.”Viața lui Julie devine alta. Atrasă din ce în ce mai mult de acel necunoscut, ea ajunge să-și facă propriul profil, își schimbă numele, trecutul, și, astfel, întreaga ei viață își uită rădăcinile. Nu mai are soț. Nu mai are copil. Nu mai are prieteni. Însă, are o soră moartă a cărei răzbunare caută să fie împlinită. Julie intră în tangență cu străinul. Julie se simte atrasă de el. Julie face sex cu el, da, și-am putea crede că totul pornește nu doar din nevoia de a-l găsi pe ucigașul surorii ei ci, din câte și autorul notează (din vocea subiectivă a lui Julie), din dorința ei de a se simți dorită, iubită, de a se simți femeie: „În curând o să mă întorc acasă - înapoi la viața mea adevărată, la Hugh, la Connor, la Adrienne și la Anna, înapoi la viața fără sora mea -, dar poate dacă am să fac asta înainte, o să fie diferit. Durerea pierderii ei nu va fi dispărut, dar se va fi domolit. Nu-mi va mai păsa atât de mult că încă e liber cel care i-a luat viața. Ci o să mă gândesc la aceste clipe, când totul e atât de viu și de necomplicat, când toată durerea și regretele s-au domolit, s-au comprimat și s-au transformat în această unică nevoie, în această unică dorință. El cu mine, eu cu el. Dacă mă culc din nou cu el, măcar voi mai trăi încă un scurt moment în care nu mai există nici trecut, nici viitor, și pe lume nu mai există nimic în afară de noi - va fi un scurt moment de liniște.” Ea a vrut să scape, să evadeze, prea o apăsau toate. Acum a mai venit și moartea surorii ei. Copilul. Soțul. Serviciul. Programul de dezintoxicare. Prea multe, iar salvarea a găsit-o în acel străin care începe s-o obsedeze până aproape de epuizare. Își găsește refugiul în brațele acestui străin care, deopotrivă, chiar pare că ține la ea, chiar pare că o iubește și vreau s-o ajute. Dar știm noi, dragă Julie, aparențele înșală destul de des.„Cât de mult s-au schimbat lucrurile de atunci.Dar știu că povestea asta trebuie să se termine. Uneori, mă gândesc la momentul când ne vom despărți, o dată pentru totdeauna, și mă întreb dacă voi reuși să trec peste asta. Și totuși, trebuie să ne despărțim, relația mea cu Lukas nu poate avea un final fericit. Sunt căsătorită. Sunt mamă. Îmi iubesc soțul și fiul, și nu pot avea totul.” Ca o paranteză, Lukas este numele străinului care apare în viața ei. Vă mai pot spune că acțiunea este pur și simplu plină de întorsături de situație, este alertă, este un knock-out, te intrigă, te dă la o parte, curge de la sine și nu știi în ce direcții o ea, intrigi, secrete, minciuni, pur și simplu nu ai cum să nu trăiești toată acea încordare a ceea ce se întâmplă. Vă spun, nu puține au fost momentele în care am exclamat „Cum dumnezeu?”, „Omg”, „Ceeee?”, „Wut”, „Nu e posibil”. Cred că geniul lui Watson își trage firele din faptul că, pe cuvânt, NU poți anticipa cum are să se întâmple totul. Ce-i drept, la un moment dat ai senzația că știi unde se îndreaptă totul, cobești, oh, da, ai satisfacția învingătorului, doar pentru ca mai târziu să rămâi cu buza umflată și să-ți dai seama că n-aveai, nici pe jumătate, dreptate. Îmi place, îmi place, abia aștept să mai citesc ceva scris de el. Prea bine-i iese. Un thriller fascinant, l-am citit cu o plăcere covârșitoare și n-aș fi vrut să se termine vreodată. Una dintre cele mai bune cărți - pot s-o zic de pe acum - citite anul acesta. Vaaaai! Abia aștept o altă carte scrisă de el. Abia aștept!

Great writing and engaging story so I can't complain too much, but excessively long and lackluster ending.

**3.5 stars**Decently addictive psychological thriller, not enjoyed by me QUITE as much as Before I Go To Sleep but highly intriguing even if the main protagonist was somewhat annoying at times! Full review to follow.

Non mi sfuggirà più nessuno libro di S.J. Watson, tra l'altro autore anche di "Before I Go To Sleep"(Non ti addormentare), diventato un film interpretato da Nicole Kidman, Colin Firth e Mark Strong. IO NON TI CONOSCO è un serratissimo thriller psicologico, dove i colpi di scena non finiscono mai.Inizia lentamente, ma in progressione crea uno stato d'ansia, che a momenti si placa ed in altri esplode con violenza. Sembra che tutto sia legato alla casualità nella vita di Julia Plummer, mentre è strettamente concatenato al resto. Non ho trovato indizi, lasciati al caso, o situazioni, che sono rimaste senza soluzione. Tutta la narrazione, dai sottilissimi risvolti psicologici, è stata sapientemente studiata e mescolata con sesso, social network e tecnologia.Non ci sono punti morti, scene noiose o inutili, ma meccanismi della suspense, gestiti alla perfezione. Julia Plummer è stata travolta dalle situazioni esattamente come avrei fatto io. Non è solo la narrazione in prima persona ad acuire il coinvolgimento del lettore, in questa torbida relazione di sesso e morte, ma è principalmente la storia a creare un legame indissolubile che resta invariato dalla prima all'ultima delle oltre quattrocento pagine totali. Anzi, non si chiude nemmeno alla fine. Il finale è davvero sconvolgente e ad effetto. Il cervello del lettore, in tensione per comprendere la psicologia dei personaggi, giunto a fine romanzo, rimette in discussione tutto e continua ad elaborare probabili evoluzioni. È come se fosse chiamato a decidere i destini dei personaggi o se ne facesse parte.Se amate i romanzi ricchi di suspense, con trame macchinose ed enigmi della mente umana insolubili e rimasti fino ad ora insondati, IO NON TI CONOSCO è il libro che fa per voi. In questo thriller psicologico, niente è come sembra e nessun personaggio conosce realmente fino in fondo gli altri con cui entra in contatto. C'è sempre una maschera dietro ognuno di loro. C'è sempre un fine che aggroviglia i misteriosi meccanismi della mente umana.