Epilepsia este o afecțiune medicală adesea neînțeleasă, care afectează aproximativ 3 milioane de adulți și 470.000 de copii în Statele Unite. Aceasta reprezintă aproximativ 1,2% din populația SUA. Statisticienii documentează cazurile active de epilepsie, dar nu îi includ pe cei care nu sunt diagnosticați de un medic sau pe cei raportați de sine/de părinți. Asta înseamnă că unele persoane ar putea avea epilepsie fără să știe. Unele tipuri de crize nu arată așa cum își imaginează majoritatea oamenilor, așa că unele cazuri pot trece neobservate.
Epilepsia poate afecta cititul și înțelegerea la anumite persoane. Tipul de epilepsie este adesea un factor determinant important.
Înainte să începem: Ce este epilepsia?
Epilepsia este o tulburare neurologică, fiind a patra cea mai frecventă la nivel mondial. Se caracterizează prin activitate convulsivă care poate cauza o gamă largă de simptome și manifestări. Este provocată de descărcări electrice anormale în creier, care declanșează crize recurente. Propensiunea la crize depinde de pragul individual al persoanei, adică de sensibilitatea la anumiți stimuli care pot acționa ca declanșatori.
Epilepsia cauzează crize neprovocate și recurente, dar generează și sensibilitate la anumiți declanșatori care pot duce la o criză. Criteriile de diagnosticare a crizelor depind adesea de mai multe aspecte:
- Două crize sau o singură criză cu risc crescut de alte crize – toate neprovocate
- Mai multe episoade de activitate convulsivă într-o perioadă dată
- Activitate convulsivă împreună cu factori de risc crescut, precum leziuni cerebrale sau afecțiuni neurologice
- Activitate convulsivă asociată cu un factor de risc crescut, cum ar fi o predispoziție familială
Deși medicii cunosc factorii declanșatori ai crizelor, cauza exactă este adesea necunoscută. Chiar și atunci când există traumatisme craniene, dinamica precisă din creier care duce la criză este încă cercetată, pentru că nu este încă pe deplin înțeleasă.
Există multe tipuri diferite de crize, dar de obicei acestea se încadrează în una din cele trei categorii:
- Debut focal (conștient sau cu conștiență afectată) – Poate începe într-o anumită zonă sau într-un grup de celule din creier, dar doar pe o singură parte.
- Debut focal conștient – Persoana este conștientă și trează pe parcursul crizei. Se mai numește criză parțială simplă.
- Debut focal cu conștiență afectată – Conștiența persoanei este afectată sau aceasta este confuză în timpul crizei. Se mai numește criză parțială complexă.
- Motor sau non-motor
- Focal cu trecere la tonic-clonic bilateral
- Debut generalizat (conștiență afectată) – Afectează simultan ambele emisfere ale creierului.
- Motor
- Tonic-clonic
- Altă simptomatologie motorie
- Non-motor
- Absență
- Debut necunoscut – Debutul crizei este necunoscut, sau dacă nimeni nu o observă când apare, cum ar fi dacă persoana este singură sau doarme. Pe măsură ce activitatea convulsivă este investigată, iar medicul înțelege mai bine ce se petrece, aceasta poate fi diagnosticată ulterior ca fiind o criză generalizată sau focală.
- Motor
- Tonic-clonic
- Altă simptomatologie motorie
- Non-motor
- Absență
Simptomele motorii implică de obicei mișcări sacadate, flexare, spasme musculare, rigiditate musculară sau slăbiciune musculară. Simptomele non-motorii implică de regulă momente de absență, ticuri, mișcări repetitive și pot afecta o singură parte a corpului.
Probleme frecvente pentru persoanele cu epilepsie pe internet
Persoanele cu epilepsie fotosensibilă, adică cele ale căror crize sunt declanșate de modele contrastante, lumini intermitente, stroboscopice sau clipitoare, pot avea crize și în alte momente, dar aceste situații tind să declanșeze în special crize tonic-clonice.
Așadar, o persoană cu epilepsie care accesează internetul trebuie să fie atentă la tipul de conținut pe care îl vizualizează. Chiar și vizionarea unor videoclipuri pe rețelele sociale poate declanșa o criză dacă întâlnește conținut cu potențial de a induce crize.
Multe browsere fac acum pași pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru epilepsie și, în același timp, pentru a-i educa pe creatorii de conținut să fie mai atenți la ceea ce produc. Accesibilitatea digitală este o prioritate permanentă, nu doar pentru browsere, motoare de căutare și tipuri de conținut, ci și pentru companii, organizații și chiar guvern. Există o tendință amplă de a face internetul accesibil pentru toți, indiferent de dizabilitate sau deficiență.
Soluții: Sfaturi pentru citirea în epilepsie
Există câteva lucruri pe care le pot face persoanele cu epilepsie pentru a avea o experiență de citit mai sigură. Există trei modalități prin care se poate produce clipirea pe un calculator: prin ecran, calculator sau conținut. Clipirea cauzată de ecran sau de calculator poate fi o problemă a device-ului. Totuși, utilizatorii au mult control asupra browserelor, hardware-ului și sistemului de operare.
Browsere – Folosește un browser modern și asigură-te că este actualizat. Cel mai bun browser pentru epilepsie are setări care permit personalizarea adaptărilor necesare pentru o persoană cu epilepsie, în funcție de experiența sa. Chrome și Mozilla sunt două browsere foarte accesibile, dar și altele se aliniază rapid acestei tendințe.
Personalizare și setări de accesibilitate
Aceste setări îți oferă mult control asupra modului în care este afișat conținutul. În setările de accesibilitate poți solicita eliminarea animațiilor, care pot fi regăsite și sub „reducere mișcare”. Dezactivarea redării automate este de asemenea importantă, deși nu funcționează în cazul GIF-urilor, deoarece acea animație este independentă. Setările nu o afectează.
Modul de citire
În funcție de browser, este posibil să fie nevoie să faci unele modificări manual, dar caută aceste adaptări:
- Blocarea conținutului activată
- Text-to-speech activat
- Selecție font activată
- Zoom pagină activat
Dezactivează GIF-urile
În setările browserului, dezactivează GIF-urile animate. Există și extensii dedicate pentru blocarea GIF-urilor:
- GIF Scrubber
- GIF Blocker
- Beeline Reader
- Photosensitivity Pal – Această extensie Chrome blochează conținutul care are un risc crescut de a induce crize.
Sisteme de operare
Windows 10 oferă o serie de opțiuni care îmbunătățesc accesibilitatea și pot fi folosite pentru a face experiența de navigare mai plăcută. Cel mai simplu mod de a găsi aceste setări este să accesezi funcția de căutare a sistemului de operare și să tastezi sau să spui „Accesibilitate”.
World Wide Web Consortium (W33C) are recomandări pentru dezvoltatori în cadrul Ghidului de accesibilitate al conținutului web (WCAG) pentru a face conținutul accesibil persoanelor cu epilepsie. Unele recomandări includ:
- Niciun conținut nu trebuie să aibă o componentă care să clipească de mai mult de trei ori într-o perioadă de o secundă.
- Zonele care clipesc trebuie menținute mici, nu mai mari de 341 pe 256 pixeli.
- Reducerea contrastului pentru orice conținut care clipește.
- Permite utilizatorilor să-și seteze propria rată de clipire personalizată.
Aplicații esențiale pentru cei cu epilepsie
Există numeroase aplicații care pot sprijini persoanele cu epilepsie să aibă o experiență online mai bună și să își îmbunătățească experiența de citire. Acestea sunt câteva dintre cele mai utile aplicații pentru gestionarea crizelor.
HealthUnlocked
Conectează-te cu alte persoane care au epilepsie sau alte afecțiuni. Este o metodă bună de socializare și de a primi sfaturi, idei, suport și informații.
Seizure Tracker
Disponibil pentru Android, iPhone și Alexa. O resursă remarcabilă care include aplicații concepute pentru a ajuta la urmărirea crizelor și nu numai. Atenție! Când accesezi site-ul, există un buton „Free! Sign Up” în partea stângă, cam la o treime din pagină sub grafică. Când derulezi la acea secțiune, este animată și vibrează scurt.
Seizure First Aid
Disponibilă și pe Apple, această aplicație oferă informații vitale, inclusiv ajutor de prim ajutor în cazul unei crize, precum și instrumente pentru a cronometra și urmări activitatea crizelor.
Speechify
Această aplicație de conversie text-vorbire are o serie de funcționalități excepționale care pot facilita cititul online pentru persoanele cu epilepsie sau tulburări convulsive: citește online:
- Setări de viteză care pot fi ajustate mai rapid sau mai lent, după preferințe
- Subliniază textul, opțional, pentru a urmări lectura.
- Derulare automată pentru a limita expunerea la ecran.
- Mod întunecat
A trăi cu epilepsie poate presupune unele ajustări în viață, dar nu înseamnă că nu poți avea o calitate a vieții bună. Speechify te poate ajuta. Vizitează site-ul nostru pentru a afla mai multe și încearcă perioada de probă gratuită, ca să descoperi ce diferență poate face text-to-speech pentru tine.
FAQ
Pot GIF-urile declanșa crize?
Unele gif-uri pot declanșa crize la persoanele cu prag scăzut sau epilepsie. Conținutul care clipește, luminează, este stroboscopic sau pâlpâie poate reprezenta un risc pentru epilepsia fotosensibilă. Oricare dintre tehnologiile web care implică mișcare, precum video, JavaScript, PNG animate, Canvas, GIF-uri animate, CSS sau SVG-uri animate pot induce crize, migrene sau alte reacții fizice, în funcție de sensibilitatea privitorului și de conținutul prezentat.
Afectează epilepsia cititul?
Anumite tipuri de epilepsie pot influența tiparele de limbaj, făcând cititul mai dificil. Multe tipuri de epilepsie, în special epilepsia generalizată, afectează o gamă largă de funcții neurologice care implică limbajul, înțelegerea și, în unele cazuri, cititul.
Poate cititul să provoace o criză?
Există un tip de epilepsie numită epilepsie de lectură. De obicei începe în adolescență și este declanșată de citit. La început apar crize mioclonice, care constau în zvâcniri scurte în zona gurii și a maxilarului. Totuși, dacă persoana continuă să citească în timpul acestor crize, riscul de a dezvolta o criză tonic-clonică crește.
Pot persoanele cu epilepsie să folosească internetul?
Persoanele cu epilepsie pot folosi internetul, dar ar trebui să o facă cu precauție. Dispozitivele cu ecran LED clipesc, deși de multe ori nu este sesizabil pentru majoritatea oamenilor. Totuși, unele ecrane produc un flicker vizibil, iar chiar și unul „invizibil” poate reprezenta un factor declanșator pentru unii. În plus, tehnologiile web precum video, GIF-uri, JavaScript și multe altele care includ conținut care clipește, este stroboscopic, pâlpâie sau licăre, cresc riscul de crize fotosensibile.
